Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

marți, 31 august 2010

Asta e pentru noi


Asta scriu pentru cei care chiar conteaza pentru mine. Nu le spun numele , ei se stiu , si asta e cel mai important lucru.
Pentru cei care impart cu mine anii de liceu , orele , pauzele , inainte si dupa ore , penru sticlele golite , pentru zilele pierdute inutil , pentru certurile , impacarile , despartiri , revederi.
Sunt mandra de ei . In gasca noastra defectele , toanele , comentariile sunt acceptate , fitele si figurile nu . Imi plac oamenii astia.... N-am uitat datorita cui inca mai scriu , n-am uitat de zilele pe care le-am irosit la scara injurand-o pe tanti de la 5 ca arunca cu apa in noi , intre blocuri , in OZN.
Vreau ca mai tarziu sa imi aduc aminte de vorbele noastre , salutul nostru , perlele , caracterele noastre total diferite , dar care se completeaza reciproc , iluziile , visele , relatiile , intamplarile noastre.
Nu vrem lucruri marete , n-avem asteptari prea mari de la noi m de la restul , nu vrem decat esentialul. Restul nu ne intereseaza. Vrem ca unele lucruri sa le putem avea si muncim pentru ele . Dar nu facem imposibilul .
Si ne iubim asa dementi cum suntem...
Trimiteți un comentariu