Naraku

A venit Craciunul. Si nu cred ca dorintele mele s-au implinit. Mi-e frica de faptul ca s-ar putea sa o dau in bara cu tot, nu conteaza cand sau cum.
Ceva din mine vrea sa ramana copil, sa creada in minuni, sa spere la mai bine-sa spere in general de fapt- sa vrea ceva de la viata, sa astepte cadouri...
Ceva din mine vrea sa raman copil ca sa nu uit cum am rezistat atata timp : imaginatie si putin praf magic.
Da...
Imaginatia ma face ce sunt eu....
Craciun fericit!
Sase zile in care greselile pot sa fie reparate. Succes...

De la capat

Portocale,vin fiert, sperante pierdute, nopti nedormite...
Stiu ca doare, tocmai de asta te rog sa ramai in picioare.
Stim ca o sa plec. Nu mai pot sa stau.
O sa ma duc departe...
Mai stai o noapte....
Mai ai o noapte...
A picat cortina si simt cum imi creste adrenalina..
Trebuie sa avem acelasi nume, sa traim in aceeasi lume, sa pot sa fiu de ajuns pentru ce esti tu.
Vad visele altora si viitorul lor.
Nu ma trezi acum, cand pentru lume eu dorm oricum.
Cand o sa dispar, o sa fi speriat, dar nu o asculte nimeni pentru ca nici unui alt om nu o sa ii pese.
Uita tot ce am gresit si lasa-ma in urma.
Nu te teme...
Inima mea a batut destul.
Nu am fost niciodata perfecta, dar nici tu.
Pastreaza-ma acolo, macar sa fiu mereu cu tine.
Ma prefac ca o sa poata veni cineva sa ma ajute sa ma salvez de mine insumi.

Sunt un dezastru si tu sti asta.
Omor timpul putin mai repede in speranta ca o sa te vad.
Nu pot sa spun ce nu stiu.
Obsesie, dependenta, sinceritate, mila, parere de rau, schimbare?

Niciodata...

.

O sa-mi plangi, pana cand te intorci la mine.

Nu conteaza de cate ori mi-am dorit sa fiu mai puternica, nu  pot obtine acel ideal spre care tind cu mainile astea.

Inima, corpul, amintiri, imaginatie.

Totul s-a dus dracu.

Daca inca mai pot sa simt durerea, inseamna ca o sa ajung mai puternica.

Si chiar daca nu ar fi asa, tot m-as bucura de fiecare urma de durere.

Nenumarate dorinte...

Mi-am trait viata si am fost inselata de emotii si sentimente.

Am aruncat toate lucrurile astea de care nu mai aveam nevoie, am platit pentru durere si sacrificiu, dar nu o sa mai fac aceeasi greseala iarasi.

Nu vrei sa-mi spui care e rostul timpului?

Un sens artificial de a exista...

Da...

Cam atat.

Deep six

Nu conteaza ce iti dau.

Niciodata nu iti ajunge.

Mereu am crezut ca pot sa te fac sa vrei sa ramai etern cu mine.

Poate ca inima unui om mediocru nu poate sa multumeasca inima unui artist, dar eu nu renunt.

Trebuia sa stiu in ce ma bag de la bun inceput.

Sunt mai usor de uitat decat fumul sau oglinzile.

Nu pot sa sparg timpul umplut de tristete, si nici tacerea inimii tale.

Sa ma las purtata de sentimente si de ce cred eu ca e cel mai bine?

Stim amandoi ca nu ar fi ok daca as face asa ceva.

Lumina lunii reflecta eternitatea din ochii tai...

Timpul se tot repeta si noi ne tot torturam inutil...

Daca durerea mea e placerea ta, fie, o sa suport si asta.

Ne-am impartit promisiuni intr-un intuneric in expansiune permanenta.

Vremurile astea intunecate se vor transforma in vise si in idealuri.

Oare sensul de a trai chiar e plictisitor?