Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

sâmbătă, 13 septembrie 2008

cum vad frumusetea...

am fost intrebata.. cum vad eu frumusetea?
cum am raspuns a fost ceva spontan , si am zis tot ce am considerat a fi adevarat in conceptia frumusetii pentru mine . frumustea o vad numai in prietenii mei ..cei adevarati nu cei pe care ii numesc "cunostinte"




izzy ..penru ca e cea mai incantatoare buna si intelegatoare persoana pe care o stiu si o apreciez enorm si o stie prea-bine











andreea pentru ca o stiu de cand sunt mica











andy , pentru ca e acolo pentru oricine










Yu pentru ca asa e el..












oneaga , penru ca e cel mai penal copil pe care il stiu :))




deci nu stiu...nu vad frumusetea numai in exterior , ma uit si in interiorul cuiva , pentru ca de cele mai multe ori , aparentele inseala amarnic si totusi , iti pot lasa urme adanci in suflet pentru ca ai crezut intr-o minciuna de care stiai tot timpul , dar pe care ai vrut sa o negi [ ca si cum asta ar schimba ceva... -__-']

poate peste 20 de ani nu o sa mai ii cunosc pe toti si nu o sa mai stau cu ei , dar ii voi tine minte pentru ca ... asa vreau eu !

Poate ca peste zeci de ani vom fi niste grasi cu riduri si cu 3 dinti in gura , dar vom fi prieteni , sau poate ne vom certa pentru un nimic si ne vom desparti drumurile astfel.

Dar nu vreau [macar o data] sa gandesc in negru , pentru ca vreau sa raman aproape de ei , epnru ca vreau ca atunci cand voi avea 80 de ani sa am cu cine sa stau in cur si sa barfesc [pentru ca asa fac toate babele anchilozate ].



si ca sa nu uit,...



cea mai importanta persoana sa zicem ca am pastrat-o pentru final , si poate ca asa e , dar imi convine . Kaori e singura care a putut sa ma inteleaga atunci cand toti se intrabau ce zic , era singura care ma ajuta fara sa am nevoie , sau fara sa ii zic , era singura care m-a acceptat asa cum sunt fara sa ii pese de ce zic altii .


nu vreau sa pun alta poza cu ea . Asta mi se pare mie ca ii reflecta personalitatea indeajuns de bine.. Ea era unica pentru lumea asta si e pacat ca s-a terminat..Ea era ingerul meu si mereu o sa fie..indiferent de cat timp va trece...indiferent de greutatile pe care le voi infrunta ..indiferent...de tot !!!
si pana la urma...de ce cautam frumusetea numai in exterior ? de ce ???
pentru ca vrem sa primim morfina dulce a unei minciuni ? pentru ca vrem sa ne indragostim de o imagine ? pentru ca...Ne mintim singuri si ne place.
P.U.N.C.T ~!!~
Anemone

miercuri, 10 septembrie 2008

S.T.O.P. I.T



hey ! n-am mai postat de ceva vreme asa ca am decis ca ar cam fi cazul sa o fac.

E o zi ciudata..a inceput prin apelul la trezire la ora 6 din partea mamei [mersi mama..esti o scuipa X( ] , p'orma analizele care vreau sa zic ca nu m-au afectat deloc :D , p'orma mersul acasa si apoi mersul pana in Kaufland ca i-a venit lu' mama o idee ca vrea negrese -_-' . What ever..ajunsa acolo am cautat ce imi trebuia si intr-un final ajung la raionul cu carti si reviste. Ma uit pe acolo nu stiu ce...vine o tipa langa mine si se uita ciudat , ma rog....dar mie imi cade privirea pe o carte , "Ingerii Adolescenti " mai excat. o vreau , chiar daca nu e pentru mine, cine poate sa imi interzica sa o citesc? excat...nimeni. Asa ca o deschid si citesc putin . Imi place. Decid ca peste cateva ore sa vin sa o iau. Si acum astept sa vina mama ca sa pot sa ii las cheia si sa ies afara.

Ma gandesc.....iau pauza in scris si ma gandesc. De ce? cand ? cine?cum ? unde??...nimic.

Multe intrebari fara raspuns si multe raspunsuri fara intrebari..dar poate ca doar aberez din nou. Sau poate ca visez si eu de fapt nici nu scriu ci doar imi apar in fata gandurile puse pe monitor.

De ce totul apre o minciuna ? de ce nimic din ce e in jur nu pare real si totul se muta intr-o umbra de nestiinta si ezitare?

Obisnuiam sa fiu propria mea protectie dar nu si acum , pentru ca a mea cale si-a pierdut rostul de mult timp... totul din noaptea aia pe care nu o voi uita niciodata orice s-ar intampla.

Poate sa mor si atunci sa fiu impreuna cu tine iar...dar mai e pana atunci..sau poate nu?
Mi-as dori......multe...dar in special sa pot sa ating ceea ce ramane departe de mine mereu , sa pot sa.....zbor.


NU sunt o regina a frumusetii [ ba din contra] dar mai bine asa ...decat o proasta care asculta manele toata ziua si isi cumpara frumusetea de la nu stiu ce mare firma ..what ever !!!!
cred ca o sa conteze odata si-odata mai mult capul decat corpul ..ma rog..aberez acum.

Deja ma gandesc prea departe...cum e sa zbori oare ?

Cred ca...nu stiu..as vrea sa aflu , dar cum ? mi-e frica....
Dar nu de altceva decat ca...aripile mi-ar putea fi frante...si asta cred ca m-ar durea prea tare..
Vreau totusi sa pot sa ma ridic de la pamant , sa ma simt ca un inger, desi poate pe multi i-am ranit ...INVOLUNTAR !!!...i can't jurt not even a fly , not to mention a human person, maybe a friend too.
Oricum...a venit mama .. ma duc sa-mi iau cartea XD.
Anemone