Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

vineri, 3 septembrie 2010

Da' de ce ?





O sa incetez sa fac totul pe placul lumii , chiar daca mie nu imi place ce fac , mai ales pentru ca nu e pentru mine. Da , asa am fost mereu , dar ce
ar fi sa ma mai acceptati si pe mine pentru ce sunt , cum sunt de fapt ? Adica in realitate , nu asa cum sunt cand voi credeti ca e totul ok si
frumos si roz , si ca nu ma bate nimic la cap , ca nu simt lipsa nimanui , ca nu vreau nimic , ca sunt fericita asa cum sunt . Ce dracu e atat de greu
sa intelegeti ca nu suport sa ma ascund dupa niste minciuni , doar ca oamenii din jurul meu sa fie multumiti ca sunt asa cum le place lor ?Nu , nu sunt modesta . Nu , nu sunt prea optimista . Nu , nu sunt plina de bani , chiar daca am tigari in fiecare zi. Nu , in niciun caz nu sunt atat
de fericita pe cat las impresia ca as fi . Si da , e ilogic ca las impresia asta desi nu e asa , dar asa am fost eu mereu , mereu mi-a placut ca lumea
sa nu stie de problemele mele . Ca , la dracu , sunt ale mele ! nu ale voastre , nu ale noastre.Si voi doi , cei care ar trebui sa ma iubeasca intotdeauna , si care ar trebui sa fie mereu acolo pentru mine , ma dezamagiti cel mai mult . Si da
mama si tata , de voi scriu . Stiu ca nu o sa cititi niciodata , si la dracu , nici nu as vrea! Mama , de ce , dar de ce , niciodata nu m-ai crezut , nici macar atunci cand nu spuneam altceva decat adevarul gol golut , de ce ma consideri o
curva desi nu ai niciun motiv , de ce nu mai petrecem timp impreuna atunci cand poti , de ce nu mai ma asculti , de ce nu ma ajuti cand am
nevoie de tine , desi am nevoie de tine mai mereu si tu nu stii , de ce nu mai esti modelul meu de cativa ani , de ce ....de ce te-ai departat de mine
? De ce atunci cand ma vezi ca vin in casa iti cade cerul pe umeri ? Stii...sunt fiica ta. Si da , sunt multe lucruri pe care ti le-as spune , dar mi-e
frica , si ma razgandesc , nu mai iti spun nimic , decat ma prefac ca nu am nimic si ca totul e ok si bine. Tata , de ce nu vrei sa ma accepti asa cum sunt ? De ce trebuie sa te mint mereu , de ce ai o imagine absolut opusa despre mine , fata de cum
sunt de fap ? De ce nu vrei sa ma asculti nici tu , chiar si in momentele in care mananc bataie de la mama ? De ce nu ma mai iei in brate ca
acum 2-3 ani ? Si cum se face ca niciodata nu am auzit din gura voastra "Te iubesc" nici spus mie , nici intre voi ?De ce nu va impacati cu ideea ca eu nu sunt asa cum trebuie , nu sunt cum ma vreti , si de ce nu ma acceptati asa de tampita , si etc cum sunt eu de fapt ? De ce trebuie sa fac atat de multe lucruri pe la spatele vostru ? Doar pentru ca mi-e frica de reactia voastra ? Da' de ce asa?Nu mai vreau sa fie asa...incep sa regret ca .... lasa. Regret mult prea multe la capitolul familie , dar cel mai mult ca voi nu stiti sa ascultati , si sa ma faceti sa inteleg ceva , sau sa ma certati , decat prin bataie. O sa-mi bag pula si o sa plec , da' mai am 2 ani si 8 luni pana atunci.....Nu mai vreau sa ma ascund de voi , dar atunci cand va mint , de cele mai multe ori o fac pentru binele meu , nu al vostru.

Niciun comentariu: