Sunt clipe

Ma tot gandesc aiurea , dar ma intreb daca chiar mai are rost sa mai ma chinui sa le arat unora cum sunt de fapt si sa le dovedesc cat de mult gresesc atunci cand imi pun etichete.

Sunt momente din trecut pe care nu le mai pot aduce inapoi , sau care ,sincer , chiar ma dor , mai alesc anumite lucruri pe care unii le fac sau le spun .Cateodata sunt clipe in care imi aduc aminte cum a fost totul in trecut si cum e acum , si chestia asta ma face sa fiu altfel , sa ma comport altfel , sa nu mai am incredere in anumite persoane. Da , e acelasi soare pe cer , aceleasi zi trec , dar eu.... eu ce fac? Scriu , ca doar la cuvinte ma pricep. Cred.

Vreau sa trec peste toate , peste dureri , tristeti , orice , sa le las in spate si sa nu ma mai intorc la ele. Dar nu pot. Tin prea mult la amintiri , chiar daca ele dor pe zi ce trece din ce in ce mai mult.

Panda , iti multumesc ca ma iubesti , asa de defecta cum sunt eu . Sunt dezordonata si stii ca nu pot schimba asta, dar nu iti pot spune lucruri pe care nu le stiu , pe care nu le inteleg. Vreau doar sa stiu ca o sa fi acolo pentru mine cand sunt plecata , pentru ca ar trebui sa stii ca eu o sa fiu mereu acolo pentru tine . Asta pana in momentul in care o sa-mi spui ca nu mai vrei , ca trebuie sa plec.

Revin...

De ce "prietenii" nu mai sunt asa de importanti pentru cei din jur ? Am cerut atat de mult prin faptul ca imi vreau prietenii adevarati inapoi ? Stiu ca n-are cum sa se intample asta , dar eu tot vreau !!

PS:post aiurea...