Sunt prea egoista ca sa fiu de ajutor , sau de folos cuiva , si chiar sunt constienta de lucrul asta.
Acum... lamureste-am si pe mine cu ceva [Jerry , oricine , la dracu !] :ar trebui sa blestem cerul pentru ce mi-a luat , sau sa ii multumesc pentru ce mi-a lasat?
Nu , mie nu mi-e teama de momentele in care totul e posibil . Mie mi-e frica de previzibilitate. Nu inteleg...Daca ceea ce vad eu , atat in lumea mea , cat si asta reala ,e realitatea , de ce mai ma plang ?
Sunt singurul dusman al viselor mele , al capacitatii , vointei , increderii mele . De ce nu accept lucrul asta odata pentru totdeauna?
Nu credeam ca am sa invat sa mor vreodata , dar uite ca am facut si lucrul asta , cand nimeni nu mi-a fost aproape , cand nu i-a pasat nimanui de mine.
[repet : ]
Cauta-ma ca sa ma gasesc.
Destul de multa lume mi-a spsu sa nu mai iau viata in serios , dar nu am cum . Nu pot sa fiu altfel ! Sau poate ca pot , dar nu am incercat sa ma schimb.
Mereu , sau cel putin de cand tin eu minte , ma lupt cu tristetea , melancolia , nostalgia , criticile , sentimentalismul . Nu am vrut niciodata sa ajung ca restul lumii , am vrut sa fiu altfel , sa fiu EU. Vreau personalitatea mea , nu faurita de altii , ci de mine . Nu am vrut niciodata sa ma deschid in fata unor oameni care profita de anumite slabiciuni. Dar am facut-o pentru ca sunt mult prea slaba ca sa rezist in fata rautatii lumii.
La mine , frica se prinde de suflet. Dar pot sa aleg sa zbor , sa nu mor , sa spun"te iubesc". Vointa mea ,in schimb , e facuta bucati.Si eu sunt singura vinovata de asta.
Am momente in care daca as sti adevarata culoare a cerului , as fi salvata .Nu imi place albul cu care nu sunt obisnuita , nu-mi plac anumiti oameni , nu-mi place ca eu am ramas in comuniune cu acel copil din mine. Eu vreau sa il omor.
Vreau sa privesc viata si realitatea asa cum e ea. Nu vreau sa mai cred ca pot schimba ceva , pentru ca nu pot.
Vreau sa merg in directia rasaritului , sa ajug in locul de unde incepe curcubeul.Nu mai vreau sa incerc sa schimb oamenii , nu mai vreau sa fiu asa slaba si naiva cum sunt eu . Nu vreau sa ma mai critic atata , pentru ca nu am cum sa fiu perfecta. Ar cam trebui sa accept lucrul asta...
4 comentarii:
De ce nu incerci macar sa gandesti mai pozitiv?Sa iti spui in fiecare zi ca viata este frumoasa,ai motive sa te simti fericita,nimeni nu te raneste,
Stiu ca nu este treaba mea si as vrea sa ma scuzi daca spun ceva ce te deranjeaza.Oricum apreciez ceea ce scri,se vede ca o faci din inima.Ai grija de tine.Te pup
FINALLY CINEVA CARE GANDESTE CA SI MINE.
serios...
cati ani ai? 15 maxim 16. corect? ce poti sa pui ca ai facut pana la varsta asta?
ai mers la scoala, te-ai jucat, te-ai indragostit, ai suferit, te-ai apucat de bautura, de droguri, ti-ai facut rau SINGURA, cand poate nimeni nu avea nimic cu tine.
si ai ramas acolo sa iti plangi singura de mila.
crede-ma. traim intr-o lume DURA, unde oamenii se omoara intre ei pentru lucruri materiale care intr-adevar ne sunt necesare dar insuficiente pentru o satisfactie sufleteasca.
CATI? cati pot pune capul pe perna seara spunand: "ii multumesc Cerului, lui Dumnezeu, oricine ar fi cel care mi-a mai dat inca o zi de viata, care chiar daca am neajunsuri financiare si dezamagiri in dragoste si probleme la locul de munca, mi-a mai dat o zi de viata. am avut ocazia sa mai vad o data soarele, sa ascult orasul, sa merg hai hui si sa stiu ca maine e o noua zi."
nu multi fac asta crede-ma. multi gandec asa: "maine iar trebuie sa ma trezesc dimineata, sa ma urc in masina si sa stau 56768768 ore in trafic pana ajung la munca unde seful meu o sa ma piseze la creieri, o sa vin obosit acasa o sa mananc o ciorba o sa ma uit la meci si o sa beau bere, o sa imi fut nevasta si o sa ma culc." si daca mai are si un copil...si mai grav.
viata e grea...stii asta. ai trecut prin destule. dar lucrurile mici NE FAC VIATA. un rasarit, un ciripit de vrabiuta, greierii seara, o seara la film cu prietenii, o plimbare in parc, o fotografie... un zambet. nu berea, nu vodka, nu iarba, nu prafurile, nu petrecerile hardcore. da...si astea sunt haioase, sunt distractive sunt DE ADOLESCENT. dar o sa vina o vreme in care o sa te uiti la viata ta de adolescenta si o sa te intrebi "unde s-au dus anii mei de copil, de adolescent?" si o sa iti gasesti raspunsul singuraaaa "in alcool, in depresii dupa despartiri din relatii care credeam ca o sa dureze 1001 de ani si in lucruri care nu mi-au umplut cu nimic inima si cu atat mai putin viata."
doar gandeste-te la asta putin... viata e scurta. mai tii minte prima zi de scoala? parca a fost aproape nu...?
scuze ca am scris atat de mult...dar pur si simplu nu faci bine.
Dudu uber alles!!!! altceva nu am de comentat
Trimiteți un comentariu