Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

luni, 28 iulie 2008

drugs vs. life


Ascult muzica . Chestie obisnuita pentru mine dar totusi..ascult o melodie ce ma marcheaza inca.
[Nimeni altu'-Inca o poveste..stiu ca nu prea ascult dar..What the fuck?] daca stii melodia inseamna ca stii si despre ce e vorba in ea.
Eh..am avut un coleg in scoala , mai mare ca mine dar nu conta era numai un an pana la urma , si acel coleg , mi-a fost cel mai bun prieten care se putea in scoala pentru faptul ca ma intelegeam si ca trecut ne asemana.
Dar el avea prezentul mai tumultos decat al meu.Era ultimul an din scoala generala pentru el , si el cum statea intr-un cartier stil "ghetto " sau ceva in ge nul , s-a gandit ca:" Ar cam fi timpul sa mai stau si eu cu ""smecherii"" din cartier."
A stat , toata seara cu ei . A doua zi la scoala era clar ca nu era in apele lui , pentru prima data in 8 ani a chiulit pentru ca "Se intalnea cu fratii lui." Am inteles , n-am zis nimic , dar .. era clar ca nu e el ..si totusi ce puteam eu sa ii zic ? "stai la scoala ca zic eu ? " sau " nu mai sta cu ei ca am stat si eu si stiu de ce sunt ei in stare?" Nu m-ar fi ascultat oricum pentru ca nu gandea limpede.
A doua zi la fel , dar cand am vorbit cu el si mi-a zis sa merg cu el la o intalnire cu fratii lui , am inteles la ce s-a referit.
Era prea mult pentru mine sa accept ca inevitabil..si el va pleca ..precum altii.
Sa-l opresc? A fost ca si cum as fi vrut sa pun pe sine un tren care deraiaza.
Am tinut-o in mistere o luna , doua , trei pana mi-a zis.
A fost greu sa aud asta , mai ales pentru ca e cam nasol sa afli de la cel mai bun prieten ca se drogheaza ca sa fie acceptat de cei mai "tari " din cartier.
Stiau si parintii , dar ce puteau sa ii faca ? sau cel putin nu i-au facut nimic . Asta stiu pentru ca imi zicea ca totusi "a invatat sa faca bani , are intrare la toti traficantii si ii e bine" , pana cand s-a spart gasca si nu mai isi vorbeau . Inainte de terminarea scolii , in ziua premierei , vine la scoala si imi spune:" E ultima zi impreuna dar nu conteaza , ne vedem sus."
N-am inteles atunci ce zice , dar peste 2 saptamani era prea adevarat ca sa cred.
Vecinii lui l-au gasit cu siringa si pachetul de heroina langa el , l-au ingropat parintii lui ,dar nimanui nu i-a pasat , si toti "fratii" lui l-au uitat.
Acum cand ma gandesc la asta realizez ca de fapt sunt singura care nu a acceptat moartea lui , si care inca si-l mai aduce aminte.
E greu sa-mi aduc aminte de clipele placute fara sa ma scufund in cele amare , atunci cand mintea lui era controlata de droguri.

Totusi..memoria lui ramane vie pentru mine pentru ca am invatat sa imi aduc aminte numai de partea frumoasa din prieteni , mai ales pentru ca stiu ca nu o sa mai gasesc altii..









Anemone
Trimiteți un comentariu