Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

vineri, 3 aprilie 2015

Scrisoare din trecut

"
Dragă eu din viitor,



               Sper că azi eşti persoana care mereu ai vrut să fii. Sper că ai reuşit să duci până la capăt orice ţi-au zis ei că nu o să poţi niciodată să faci. Câte vieţi schimbi într-o zi? Vorbeşti pentru ce e adevărat, sau stai acolo şi îţi regreţi liniştea, în continuare? Sper că eşti ce eu nu sunt. Sper că vorbeşti cu o voce atât de puternică, încât toţi ceilalţi din jurul tău o aud, chiar şi atunci când nu vorbeşti. Vreau ca tu să trăieşti de parcă tu eşti singura capabilă să facă o diferenţă, şi să îmbrăţişezi abilitatea asta în cel mai bun mod posibil. Nu ai nevoie ca numele tău să fie scris într-o carte de istorie, dar ai nevoie să trăieşti ca să îţi faci cuvintele să dea viaţa celor care credeau că nu o merită.
             Când citeşti scrisoarea asta, sper să fii undeva departe, unde toate ţelurile anterioare pot fii făcute realizări. Sper că îţi mai aminteşti trecutul, şi că dai mai departe povestea ta celor care au nevoie să o audă- ca să le arăţi că nu sunt singuri. Sper că ai ajuns să ai viaţa aia fericită, mai bună, despre care visai cu ochii deschişi când erai mai mică. Sper că toate visele tale au devenit realitate, şi sper că toate coşmarurile ţi s-au dizolvat în adâncimile trecutului tău şi că nu te mai bântuie. Sper că într-o bună zi o să-ţi dai jos masca aia care ascunde adevărul. Că ai dărâmat zidurile pe care le-ai construit, şi că ai ajuns să poţi să ai încredere în cineva- să ai încredere cu adevărat- undeva de-a lungul călătoriei tale.
               Sper că te uiţi în oglindă cu un mic, dar devărat, zâmbet pe faţă pentru că eşti mândră de ceea ce vezi. Sper că ai învăţat să treci de anxietatea aia care te sufoca. Sper că acum vezi lumea asta dintr-o altă perspectivă, şi că ai învăţat să te bucuri mai mult de soare, şi mai puţin de ploaie, Mai mult, sper că ai învăţat să vorbeşti. Să vorbeşti cu o voce care trebuie auzită; o voce care să poată să pună cuvintele în jurul unei inimi, atunci când are cea mai mare nevoie de asta. Sper că eşti fericită, că îi înveţi pe ceilalţi, care sunt ca tine cea veche, să fie şi ei fericiţi. Sper că eşti cine şi cum ai vrut mereu să fii.
     

        Cu sinceritate,
Trecutul tău.

Trimiteți un comentariu