Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

marți, 6 septembrie 2011

Zambet melancolic aruncat in gunoiul altora

Vă pun în faţă cu mândrie această reuşită numită singurătate .
Am căutat , sincer , acel ceva mereu.
E în regulă să te târăşti ca să îţi împlineşti visele , atâta timp cât mergi tot înainte fără să te uiţi la trecut.
Nu sunt eu in măsură să spun cuvinte măreţe , dar iată că o fac.
Puteţi să comentaţi , sau nu , oricum , tot spun ce vreau să zic.
Am crezut mereu că e ok să nu am încredere decât ăn mine însumi , dar acum mi-am dat seama cât de mult am greşit când am dat cei mai minunaţi oameni pe care i-am întâlnit , la o parte de lângă mine.
Îmi ţin cu mândrie , în vederea tuturor oamenilord , rănile care au de la 10 ani vechime , până la cele care mai mult de 2 luni nu au , şi singurătatea mea.
Astea au fost aripile mele , cele ale libertăţii prost judecate.
Am fugit de idealurile mele , mai ales cele la care puteam să ajung.
Am o familie care are grijă de mine , deşi nu ar trebui să fiu aici , şi am prieteni minunaţi -în viaţă , sau morţi .
Mi-am  pierdut timpul scufundându-mă în fiecare zi.
Sincer , a fost greu.
Chiar nu mi-am dorit să fiu eu .
Niciodată . 
Nici acum nu vreau.
Mi-a fost mereu frică de trădarea altora , motiv pentru care am şi avut parte de ea.
Mai mult decât era necesar.
Nu am uitat cine sunt , dar încerc de mult prea mult timp să mă schimb.
M-am minţit.
Am avut momentele mele în care am uitat cine sunt de fapt.
Uneori trebuie să arăţi putere si curaj , pentru că şi să te bazezi pe alţii e important.
Răneşti.
Eşti rănit şi ai momentele tale în care vrei să plângi , aşa că uită-te la cer şi urlă-ţi durerea.



2 comentarii:

ßlloиdιε ♥ spunea...

Ai adaugat ani vietii si nu viata anilor!..Ai incercat sa iti creezi imaginea ca la carte si nu ai reusit decat sa pierzi timpul..Da!Timpul,e atat de pretios..Noi nu suntem,ci devenim..Cred ca tu ti`ai fortat procesul asta de formare al sufletuli tau..Viata te traieste de la sine..trebuie doar sa accepti totul ca atare si sa nu fugi de nimic..

Maria spunea...

Capu' sus, pieptu-nainte !