Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

vineri, 13 martie 2009

Sa-ti aduci aminte..



Te trezesti plictisit intr-o dimineata de iarna. Iti cauti telefonul . De o jumatate de ora faci asta. Nu te suni pentru ca e pe silentios. Iti aduci aminte ca l-ai pus sub perna , dar cand cauti vezi ca nu e acolo.Te resemnezi. Dai drumul tv-ului si vezi ca e in jur de 7:30.Mergi in bucatarie.
Acolo sunt eu . Beam cafea.Ma uit la tin si apoi imi zambesti. Ma intrebi daca nu ti-am vazut cumva telefonul , fara sa observi ca era la mine in mana. Ma intrebi de ce ti l-am luat. Iti raspund ca nu vroiam sa te trezeasca. Imi dai bretonul la o parte si ma saruti pe frunte. Ne zicem "Buna dimineata ! " in timp ce ne bem cafeaua cu lapte desigur...
Te imbraci si apoi ma intrebi daca nu stiu unde e placa. Iti arat unde e , si imi multumesti. Te duci la baie sa iti face parul .Ma uit la tine sprijinita pe tocul usii .Ma intrebi "ce e?" . Iti raspund calm "nimic..". Continui cu un zambet .

Iti iei geanta si pleci . E cu jack. <3.
inchizi usa si raman singura in apartament , cu mirosul tau peste tot pe hanorac , asa ca imi fac de lucru. Ca acum cand scriu pe blog..
Trimiteți un comentariu