Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

marți, 3 martie 2009

esti perfect.
pare greu de crezut , dar nu mi se duce mintea la nimic altceva atunci cand te vad , sau atunci cand , timid imi zambesti si mai imi arunci cate o privire din aia fugara.
Te-am vazut sambata pe strada si [normal!!] m-am uitat dupa tine , si tu ai facut acelasi lucru.
Ma simteam atat de fericita incat mi-ai facut toata ziua de kkt mai buna , si nici nu-mi pasa ca ma certasem cu ai mei ca toate alea.
Cand stai in fata mea , in prima banca iti observ toate trasaturile , tot ceea ce te duce cu gandul la ceva angelic , la ceva ce pana acum nu cred ca am mai vazut.
Esti perfect [o zic cu riscul de a ma repeta]!!!!!
Nu stiu..chiar daca ai zis "nu prea e genul meu" cand ai vorbit cu XX..[nu zic ma cine na ..!! mori~!!~] nu conteaza..pentru ca tot te plac.
nu iti zic ca te iubesc pentru ca sunt cuvinte mult prea mari.
Imi pare rau ca blogul asta a devenit un loc unde imi scriu nemultumirea si neimplinirea , dar asta e. nu am nimic frumos de care sa vorbesc si care sa imi faca si placere , pentru ca oricum , totul ar avea o nota melancolica.
Pentru ca asa sunt eu. O romantica incurabila , care mereu tine la cineva si care niciodata nu vede partea rea si reala a acelei persoane , pentru ca ...tin la el.


P.S: Te ador..
Trimiteți un comentariu