Totul este la fel oricat de mult timp ar trece. Nimic nu se schimba si chiar daca s-ar intampla asta , nu s-ar observa. si dupa cum spunea cineva:
"Absurdul întrece realitatea. Realitatea întrece ficţiunea. Ficţiunea e realitatea mea, dusă la absurd."

miercuri, 21 noiembrie 2012

As fi vrut sa nu ma mai ridic de pe scaunul din tramvai ieri. Sa cred ca o sa ma duca undeva unde nu am mai fost pana acum, ca acolo totul o sa fie bine, roz, pufos...Ca oamenii sunt oameni acolo,la capat de linie, ca totul are o singura parte nu doua trei sau mai multe.
As fi vrut atat de mult sa cred ca tramvaiul ala, vinul fiert, muzica si scrisurile mele o sa ma duca intr-un alt loc.
Dar a trebuit sa cobor pt ca totul ar fi fost prea frumos daca visele astea ar fi devenit realitate.
Si in mod ironic, nu am dat de locul ala fericit nici acum, nici atunci, nici in alta perioada...

Trimiteți un comentariu